BAGHETA MAGICĂ

Era o noapte pustie de iarnă. Stelele străluceau ca argintul. Fulgii de bronz cădeau încetinel. Deşi stelele mă atrăgeau, am adormit. Am avut un vis ciudat.

Mă dădeam cu sania. Mi-am luat avânt şi sania a-nceput să fugă ca vântul. Tot ce mai vedeam era o perdea de steluţe argintii. Când sania s-a oprit, m-am trezit într-un loc necunoscut. Am văzut o luminiţă. M-am îndreptat spre ea. Acolo era un brad înalt, înalt, cu lumini multicolore, cu globuri frumoase şi bomboane de ciocolată. Beteala roşie, aurie şi argintie înconjura bradul. În vârf, era așezată o stea mare şi strălucitoare. Lângă brăduţ era o casă la fel de frumoasă. Am ciocănit la uşă, dar nu mi-a răspuns nimeni. Am mai ciocănit o dată. La fel. Aşa că am hotărât să intru. Casa era toată argintie. M-am uitat cât m-am uitat, până ce am dat de o sticluţă cu pulbere. Am luat puţină pulbere pe degete. Imediat, am început să mă desprind de sol. Acum nu mai mergeam, ci zburam aproape de pământ. Am mai luat nişte pulbere pe degete. Acum eram și mai sus. Am continuat să mai iau pulbere, până când am ajuns aproape de tavan. Atunci am ieşit. Se făcuse noapte. Luna era strălucitoare, mare şi frumoasă. Dar oricât de mare ar fi fost, îmi doream cu ardoare să mă apropii și mai tare. Dar chiar atunci îmi distrase atenţia ceva. În depărtare se vedea un palat clădit din steluţe de argint şi zăpadă. Curioasă din fire, am pornit spre el, în zbor. Vezi tu, acest palat era în văzduh. După o călătorie nici prea lungă, nici prea scurtă, am ajuns la palat. Era aproape dimineaţă, deci mi-am permis să bat la ușă. Mi-a răspuns o zână cu părul de un alb imaculat. M-a condus în Sala Tronului. O împărăteasă frumos îmbrăcată, cu părul lung şi un sceptru strălucitor mi-a zis:

– Bună dimineaţa, fată frumoasă! Sunt Crăiasa Zăpezii! Ce te aduce aici? Oare tu eşti cea care va salva bagheta Crăciunului?

Locuitorii, care deja se strânseseră în Sala Tronului, şuşoteau de parcă ar fi jucat „Telefonul fără fir”:

– Ea e, ea e, ea e!

Crăiasa s-a ridicat de pe tron şi m-a prins delicat de mână. M-a condus într-o cameră făcută doar din argint. O fetiţă îmbrăcată tot în argint a privit spre mine şi mi-a zâmbit:

– Bună! Mă numesc Sclipi şi îţi voi prezenta Tărâmul Crăciunului! Voi fi ghidul tău! Aşa vei putea salva bagheta Crăciunului şi vom putea aduce zăpadă şi în alte ţări ale lumii!

Şi a început să-mi prezinte Tărâmul! M-a dus mai întâi într-un loc unde toate personajele din poveştile de iarnă erau acolo.

– Uite-o pe Maruşca din „Maruşca şi cele douăsprezece luni”, uite-i pe Carl şi Gerda din „Crăiasa Zăpezii”, însăşi regina voastră este dintr-o poveste… da, tot din „Crăiasa Zăpezii”! Și văd că mai sunt şi alte personaje!

Apoi mi-a prezentat casa lui Moş Crăciun! Am fost tare bucuroasă să-l cunosc pe Moș Crăciun în persoană! Mi-a dat şi un cadou! Nişte conduri din cristal!

– Aceşti conduri te vor duce unde vei dori, dacă baţi din picior de trei ori! mi-a spus Sclipi.

Mi-a povestit legenda acestui Tărâm şi am aflat că este foarte vechi şi că are multe locuri minunate. Acum știu totul despre acest Tărâm! Am aflat că aici oamenii de zăpadă prind viață!

Acum trebuia să găsesc bagheta! Am bătut de trei ori din picior şi mi-am dorit ca pantofii să mă ducă la Regele Noiembrie. Căci acesta îi furase bagheta

Crăciunului şi Crăiasa Frunzelor, stăpâna lui, nici nu aflase. Aşa am ajuns în împărăţie și i-am spus:

– De ce ai furat bagheta Crăciunului? Crăciunul nu va mai veni! Moş Nicolae și Moş Crăciun vor lipsi, iar familia nu va mai petrece de Sărbători, pentru că nu mai putem aduce Crăciunul înapoi! Nu te gândeşti cum nouă, copiilor, ni se va frânge inima de tristeţe că Moşii care aduc mereu cadouri nu vor mai veni?! Că Moş Nicolae care aduce o mulțime de dulciuri delicioase nu mai vine! Te-ai gândit că noi ne-am pregătit şoseţelele sperând ca el să ne aducă daruri numeroase? Că am făcut scrisoarea şi aşteptăm plini de speranţă sosirea lui Moş Crăciun? Că nu vom mai cânta colinde despre naşterea lui Hristos? Crăciunul este o sărbătoare religioasă importantă, Crăciunul înseamnă Nașterea Domnului Iisus Hristos! Crăciunul pentru noi contează! E cea mai fericită şi frumoasă sărbătoare a anului!

Chiar atunci Moş Crăciun venise să mă ajute! Îmi făcu cu ochiul!

– Îţi doreşti cu adevărat Crăciunul! zise Regele Noiembrie.

– Da, mi-l doresc! Ce-ai avut cu Crăciunul?! E atât de trist când te gândeşti că va fi ultimul Crăciun! Şi cum să nu mai vadă Moș Crăciun copiii, când îi iubește atât de mult? Nici noi nu-l mai putem vedea!

– Bine! zise Regele. Îţi dau bagheta!

Moşul a chemat fulgii să-l ajute să dea cadourile şi, desigur, l-am ajutat şi eu! Însă am adormit în sania lui!

Acum nu mai sunt în sanie. Sunt în patul meu. M-am trezit și mi-am dat seama că a fost doar un vis. Am cadouri sub brad şi cel mai tare mă surprinde că am o scrisoare de la Moş Crăciun în care scrie așa: „Mulţumesc că ai salvat bagheta Crăciunului! Acum pot să dau cadouri la toţi copiii! Cu drag, Moş Crăciun!” Şi la fel de tare mă surprinde că am primit nişte conduri din argint… dar fără puteri magice.

A fost o aventură minunată!

Oprea Andreea Maria

Clasa a VIII-a

Școala Gimnazială Cândești

Loc. Cândești, jud. Buzău

Prof. coordonator: Fănică Daniel

 

[text-before] Votează aici:
[Total: 1089 Media: 4.9]