Camera secretă și cele trei vrăjitoare


Într-o zi de vacanță trei prietene plecau împreună într-o tabără de scris povești, deoarece nu puteau să își scrie compunerile cerute la școala.
Când au ajuns în tabără primul lucru pe care l-au facut, fiind obraznice ,a fost să alerge prin toată clădirea. Alergând și alergând au început să obosească așa că au intrat într-o cameră fără să știe ce se afla acolo. În acea cameră erau tot felul de cărți cu vrăji, erau și trei baghete foarte frumoase. Două dintre ele erau argintii iar cealaltă era aurie cu margini argintii. Fetele, neștiind că sunt niște baghete adevărate au luat fiecare câte una și au început să rostească vrăjile scrise în cărți. Apoi au văzut că toate acele vrăji funcționau. Diriginta lor, neauzind nici un zgomot din camera lor, ea fiind obișnuită ca ele sa faca gălăgie, dar, în schimb, auzind niște zgomote ciudate care veneau de la parter, a coborât jos imediat și a cercetat toate camerele. Mai era doar o singură cameră, camera 175, adică camera în care se aflau fetele. Atunci ea s-a îndreptat spre ea, punând mâna pe clanță, gata să intre pe ușă.
OARE VA REUȘI SA INTRE ÎN CAMERĂ ?
Diriginta era pe punctul de a intra, când veni directorul, care o chemă în biroul lui. Atunci diriginta, neavând de ales, a trebuit sa mearga cu directorul. Fetele, văzând că diriginta plecase, cea mică, adică Elenor, spuse:
-Aproape ne-a prins!
-Dacă domnul director nu venea am fi dat de necaz, spuse cea mai mare, adică Flora.
-Să ne gândim la parte cea bună, spuse mijlocia, adică Laura.
-Care ar fi asta? întrebă Elenor.
-Suntem vrăjitoare!
Flora se prăpădi de râs , la cuvintele rostite de Laura.
-O, Laura, noi nu suntem vrăjitoare, toate astea s-au întâmplat de la magia baghetelor. Ai putea da bagheta asta oricui și ar reuși sa facă orice vrajă vrei tu.
-Nu e adevărat , noi avem ceva special, nimeni din această tabără nu poate să facă aceste vrăji, țipă Laura!
-Nu mai țipa! spuse Flora în timp ce le împingea pe fete spre cameră.

Se lăsa noaptea așa ca fetele își încheiară jocul. Au început să se pună în pijama, să se spele pe dinți și s-au băgat în pat, la culcare.
La ora 6:00 dimineața Laura era mereu trează.
La ora 7:00 Flora și Elenor erau în picioare, iar la ora 8:00 dimineața, când toată școala trebuia sa fie trează, fetele se îndreptau spre camera secretă. Când au ajuns, Flora sta pe gânduri și își spuse în minte: poate că Laura avea dreptate, poate că ele chiar sunt vrăjitoare și au asta în sânge, așa că se îndreptă spre Laura care era supărată foc și îi spuse:
-Laura, îmi pare rău, mi-am dat seama că ai dreptate și că noi chiar am putea fi vrăjitoare așa că te rog să ma ierți!
-Sigur că te iert, chiar crezi că am putea fi vrăjitoare?
-Da, am cercetat puțin. Acolo scria că la miezul nopții, de 1 Mai, trei vrăjitoare se vor confrunta cu alte trei vrăjitoare pentru a obține piatra magică care va ține tabăra în siguranța celui care o va câștiga.
-Și noi suntem aceste vrăjitoare?
-Nu sunt așa de sigură, dar știu cum putem afla!
-Cum? întrebară Laura și Elenor.
-Trebuie să vedem, dacă toata lumea poate face vrăji.
Fetele au dat baghete și vrăji la toata lumea, dar nimeni nu a reușit sa facă o vrajă. Timpul trecuse și în tot acest timp fetele nu facuseră nimic altceva decât să se antreneze.
Așa cum am spus timpul trecuse și data de 1 Mai sosise.
Fetele au reușit sa învingă cealalta echipă și atunci toți au sărbătorit faptul că tabăra lor va fi protejată de trei vrăjitoare talentate și o piatră magică ce plutea deasupra taberei pentru a o proteja de toate relele de pe lume.

SFÂRȘIT

Școala Gimanaziala “Elena Vacarescu”
Nume elev: Maria Văllimărescu
Clasa a IV-a

[Total: 68    Average: 4.5/5]